Ultimele transcrieri

Interviu Alexandru Arsinel, Jean Constantin, Nicu Constantin

Alexandru Arsinel, Jean Constantin, Nicu Constantin

‘Alexandru Arsinel Actorul Alexandru Arşinel se lasă… greu. Pentru interviul acesta l-am căutat la teatru, la televiziune, la radio, acasă şi pînă la urmă l-am găsit in pauza unei repetitii. AflInd că este vorba de prietenii de la BTT, a acceptat să ne răspundă. 1. : Ce este umorul ? Alexandru Arsinel : In orice caz, nu cred că este ceva „de risul lumii”. Este, cred, o îndeletnicire importantă, ce nu se află chiar la îndemîna oricui, şi care, cu cît se face mai serios cu atît se… rîde mai bine 2. : De ce aţi ales comedia, „revista” ?…
Read more

Festivalul de Jazz Costinesti 9-12 august 1983

festivalul-de-jazz-costinesti-1983

‘Ce a însemnat Festivalul de jazz Costineşti 1983, ce înseamnă, în general, acest festival anual nu se poate exprima, nu se poate dovedi în cuvinte. Se poate, în schimb, trăi, se cuvine a fi trăit. Numai după ce te vei fi numărat printre cei peste 2000 cle oameni care au ascultat jazz înfruntînd ropotele ploii două seri la rînd, pentru ca a treia seară să suporti, înghesuit din stînga şi din dreapta, din fată şi din spate, 45 de minute acordajul pianului şi punerea la punct a ultimelor amănunte tehnice înainte de aparitia Aurel Urziceanu, fără nici cea mdi neînsemnată…
Read more

‘Scurt manual de educatie sentimentala’

rubrica-sentimentala-almanah-femeia

Mă gîndeam să prefaţez acest dialog al nostru despre dragoste vorbind despre un anume, despre un alt fel de dragoste. Cea în care nu cerem, nu pretindem, nu reprosăm, nu plingem si nu ne clamăm cu voce tare deziluziile — desi, asa e, n-avem încotro, in iubire mai si cerem, ne si văicărim, mai si suferim, dintr-un sentiment pe care-I credem, cu sinceritate, adresat celuilalt. Dar care — să stăm o clipă strîmb si să judecăm drept nu e cumva adesea un dulce simtămint de auto-iubire? Cam asa se intampla, să nu ne mintim, dar nu despre această nevoie de…
Read more

‘Turismul automobilistic’

Peugeot 205

‘Este cunoscut că în a doua jumătate a secolului nostru turismul a căpătat o atît de largă şi impetuoasă dezvoltare, pe plan local, naţional şi internaţional, — mai ales în Europa şi America de Nord -, incit a devenit de la dorinţă necesitate pentru sute de milioane de persoane. Dacă în anul 1950 s-au înregistrat în circulaţia turistică pe glob circa 100.000.000 persoane din care 25.000.000 în turismul internaţional, in anul 1982 numărul turiştilor a ajuns la aproape 3.000.000.000 din care 280.000.000 in turismul internaţional. Pentru anul 2000 se prevede o circulaţie turistică reprezentind mai mult de jumătate din populaţia…
Read more

‘Maramuresul dintotdeauna’

maramures

‘Maramures. I se mai spune nordul cel mai de nord al ţării. Zice cintecul : „Maramures, ţară veche, / Cu oameni fără pereche…” Ţinut fabulos, Maramuresul e o copaie geologică păstrătoare de gintă dacică, sortitia multe veacuri la izolare, numai latinitatea pătrunzind in spatele imensului zid natural ce-I fornează munţli Gutii, Ţibles si Rodnei. Vigoarea dacllor liberi si mindria romană au dat nastere aici unei celule etnice de mare vitalitate şi ogoliu, rezistenta pină la conservatorism influenţelor din afara, mai ales celor ce s-au vrut impuse cu forţa. ‘Tari’ in munti Această existenţă singulară a dus la crearea unui spaţiu sufletesc…
Read more

„Centrul localitatii, pivot al noului urbanism”

bistrita-nasaud-centrul-localitatii

„Istoria unei ţări se scrie prin faptele ce-i alcătuiesc devenirea, prin ceea ce aceste fapte adaugă valorilor existente. O epocă rămîne, în ultimă instanţă, prin ceea ce propune viitorului, prin ceea ce durează. In lumina acestui adevăr, epoca în care trăim azi în România încoronează o întreagă istorie, dîndu-i dimensiuni de neimaginat altădată. Marile construcţii economice şi social-culturale sînt strălucitul simbol al acestei epoci, al modului în care răspunde ea comandamentelor zilei de azi si de miine. Etapa contemporană a dezvoltării oraşelor din România, declanşată în anii socialismului şi, la proporţii spectaculoase, în ultimul sfert de veac, a pretins realizarea…
Read more

Moda anului 1989. Bun venit stilului clasic

moda-anului-1989-romanita-iovan

„Cronica Modei. Bun Venit stilului clasic Cu intenţia de a vă prezenta citeva tendinţe, sau mai degrabă propuneri, pentru ’89 in materie de veşminte am stat de vorbă cu mari creatori de modă din ţara noastră, de la Centrul de cercetare şi proiectare a imbrăcămintei din Bucureşti şi de la Centrui de estetică a produselor industriei uşoare, focare ale modei noastre; am poposit in Calea Plevnei, la Centrul de creaţie pentru cooperaţia meşteşugărească şi la Centrul de artă populară şi meşteşuguri artistice, alte puncte fierbinţi in materie; am trecut pe fa „Mondiala” Satu Mare, pe la „Tricodava”… Si, nu in…
Read more

„Bucuresti. Un Oras cu Fata spre Secolul XXI” (I)

„Orasul redescoperit prin 30 de ferestre Descoperirea unui mare oraş stîrneşte intotdeauna în sufletul vizitatorului tentaţia de a-l îmbrăţişa dintr-o privire. Înainte sau după cunoaşterea fragmentară intervine nevoia irezistibilă a fuzionării impresiilor restrînse, disparate, a limpezirii lor printr-o confruntare cu imaginea intregului. Ar putea fi înţeles un tablou doar prin examinarea „mioapă” a detaliilor ? Dar rivnita cunoaştere panoramică presupune existenţa unui punct de observaţie favorizat şi favorizant. Unele oraşe îl au: un munte, o faleză, un pod, un crenel de cetate, un zgirie-nori, un turn de televiziune care străpunge cerul. Aşezare de cîmpie, urbea lui Bucur nu beneficiază de…
Read more

„Bucuresti. Un Oras cu Fata spre Secolul XXI” (II)

metroul-bucuresti-statia-timpuri-noi

„Cu Metroul spre frontierele mileniului III Doar citeva trepte coborite şi ai intrat in ziua de miine a oraşului. Pentru asta iţi sugerează — şi este ! — metroul bucureştean. De la intiiul gind, de la prima linie trasă pe foaia imaculată de calc, el asta s-a vrut: o punte întinsă spre ţărmul viitorului. Cu metroul suim în alt timp. In timpul din faţa noastră. Este apanajul gîndirii novatoare acest racord peste vreme. Atunci cind — la 15 februarie 1972, în şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. — tovarăşul Nicolae Ceauşescu indica „instituirea unei comisii care să abordeze…
Read more

„Canalul Dunare – Marea Neagra, o constructie pe masura unui timp maret”

canalul-dunare-marea-neagra

„Din iniţiativa secretarului general al partidului, tovaraşul Nicolae Ceauşescu, Plenara C.C. al P.C.R. din iunie 1973 hotăraşte realizarea „Complexului hidroenergetic şi de transport Dunare Marea Neagra”, prin reluarea lucrărttor de execuţie a Canalului Dunare Marea Neagra. Infaptuirea acestui grandios proiect – se apreciază in hotărire – „reprezintă o necesitate a dezvoltării activităţii economice a ţării şi reflectă, totodată, potenţialul actual al industriei, capacitatea creatoare a naţiunii. Comitetul Central isi exprimă convingerea că stă in puterea muncitorilor, tehnicienilor, specialistilor, a intregulul nostru popor să infaptulasca acest măreţ obiectiv al edificăril socialismului şi comunisrnului ln Romania”. In Programul partidului şi in Raportul…
Read more

„‘Universitatea’ cea mai buna echipa de fotbal din Romania. U-Craiova 1982/1983”

universitatea-craiova-1982-1983

„Aşa este considcrată de cei mai mulţi şi prezentarea pe care o facem vine să răspundă nenumăratelor scrisori sosite pe adresa B.T.T. prin care se solicită publicarea de fotografii şi articole în legătură cu minunaţii fotbalişti olteni, cei care în sezonul competiţional 1982-1983 ne-au adus atitea bucurii, atît la nivelul echipei de club, cît şi la nivelul echipei naţionale. Performanţa obţinută de cei mai iubiţi dintre fotbaliştii noştri prin calificarea în semifinalele unei competiţii europene – Cupa UEFA – este de senzaţie în analele fotbalului românesc, ea a stîrnit elogiile şi metaforele multor condeieri şi poeţi din ţară şi chiar…
Read more

„Viata Traita la Milimetru”

„Zile si nopti Ca şi cum viaţa ar avea numai acele momente unice, solemne, ale inaugurărilor, ale festivităţilor, ale premierelor, ca şi cum existenţa Ior s-ar consuma numai pentru astfel de clipe —tulburătoare, memorabile, e adevărat, aşteptate uneori ani de zile — dar dincolo de care există atîţia ani, atîtea zile şi nopţi de nelinişte, zile şi nopţi obişnuite, adică zile şi nopţi de muncă şi de nesomn şi de neastîmpăr; pentru că e nevoie de toate astea pentru ca un Iucru nou să prindă viaţă; aici nu există program funcţionăresc, viaţa lor nu se poate măsura cu măsurile obişnuite,…
Read more

„Costinesti la Ora Serbarilor”

costinesti

„De data aceasta, şi anume la „Serbările tineretii” — ediţia 1983, ora festivă a fost chiar marcată de un ceas special inspirată butaforie semnată de prof. Sergiu Georgescu, de la Institutul de arte plastice din Bucureşti şi executată în timp record de echipa de şoc a ingineruluri Vele, directorul tehnic al Staţiunii tineretului Costineşti. Ceasul cu pricina a fost insufleţit periodic de o trupă de satiiră şi umor cum rar ne-a fost dat să vedem — „Divertis-Grup” din Iaşi, cîţiva studenţi entuziaşti, conduşi de excepţionalul Tony Grecu, care nu prea au dormit vreme de vreo 72 de ore, dar care…
Read more

„Mondial ’90. Cine bate la portile Romei?”

nationala-romaniei-fotbal-1990

STADIOANEI.E CUPEI MONDIALE, ITALIA 1990 Grupa A: ROMA (Stadionul Olimpic, 79571 locuri) FLORENŢA (Stadionul Municipal, 45485 Iocuri) Grupa B: NAPOLI („San Paolo”, 76134 locuri) BARI (stadion în constructie, 57186 locuri) Grupa C: TORINO (stadion în construc(ie, 67028 locuri) GENOVA ( „Luigi Ferraris”, 55733 locuri) Grupa D: MILANO („San Siro”, 77236 locuri) BOLOGNA („Dall’Ara”, 38122 locuri) Grupa E: VERONA („Bentegodi”, 43308 locuri) UDINESE („Friuli”, 40182 locuri”) Grupa F: CALIGARI („Sant’Elia”, 40951 locuri) PALERMO („ La Favorita”, 38147 locuri)   8 iunie — 21 iunie: jocuri in cele şase grupe (la orele 17 şi 21); jocul inaugural: Milano, 8 iunie, ora 18;…
Read more

„Arhiva de sub Vatra Tarii. Povestea a noua extraordinare descoperiri arheologice”

closca-cu-puii-de-aur-vas-octogonal

„Cu dreptate, pămîntul ţării a fost asemuit cu o imensă arhivă, ‘in care sînt adunate mărturii fără număr ale istoriei multimilenare a poporului nostru. Glasul lutului, al pietrei ori metalelor din care generaţiile de inaintasi si-au făurit uneltele si, ustensilele, podoabele si armele scoase la iveală de arheologi, dar şi de intimplare aduce spre noi crimpeie din trecut, ajutindu-ne să-l cunoastem Si să-I inţelegem mai bine şi astfel să ne cunoaştem si să ne inţelegem mai bine chiar pe noi, cei de azi. Păstrate uneori veacuri şi milenii la rind sub vatra ţării, tezaurele de aur si argint sînt mesagere…
Read more

„Dobrogea. Stravechi pamant romanesc”

dobrogea

„Vetre de istorie: Constanta – Pantelimonul de Jos (Ulmetum) – Capidava – Hirsova. 140 km Monumente şi aşezări din secolele X—XV se află si pe drumul national Constanţa—Bucureşti. După ce a depăşit bifurcaşia de la Ovidiu, înlre satele Crucea şi Gălbiori, o şosea asfallată duce, spre dreapta la cca. 10 km la cetatea, aflată pe perimetrul actualului sat Pantelimonul de Jos, anticul Ulmetum, unde Vasile Pârvan a efectual cercetări arheologice intre anii — 1913-1914. Cetalea de la Ulmetum a fost construită in epocă romană şi a fiintat şi in epoca romano-bizantină. Săpăturile practicate de Vasile Pârvan au surprins o construcţie absidată,…
Read more