„Canalul Dunare – Marea Neagra, o constructie pe masura unui timp maret”

canalul-dunare-marea-neagra

„Din iniţiativa secretarului general al partidului, tovaraşul Nicolae Ceauşescu, Plenara C.C. al P.C.R. din iunie 1973 hotăraşte realizarea „Complexului hidroenergetic şi de transport Dunare Marea Neagra”, prin reluarea lucrărttor de execuţie a Canalului Dunare Marea Neagra. Infaptuirea acestui grandios proiect – se apreciază in hotărire – „reprezintă o necesitate a dezvoltării activităţii economice a ţării şi reflectă, totodată, potenţialul actual al industriei, capacitatea creatoare a naţiunii. Comitetul Central isi exprimă convingerea că stă in puterea muncitorilor, tehnicienilor, specialistilor, a intregulul nostru popor să infaptulasca acest măreţ obiectiv al edificăril socialismului şi comunisrnului ln Romania”. In Programul partidului şi in Raportul tovaraşului Nicolae Ceauşescu la Congresul al XI-lea se prevede dezvoltarea transportului maritim fluvial şi se stabileşte inceperea construcţiei Canalului. Pe baza acestor hotăriri programatice, spre sfirşitul anului 1975 debutează lucrarile la cel mai mare obiectiv economic pe care l-a cunoscut Romania in toate timpurile. La 9 mai 1978, Comitetut Politic Executiv a analizat şi aprobat proiectui general de execuţie a Canatutui Dunăre Marea Neagra. Realizarea acestor opere de insemnatate şi anvergura internationala, una dintre cete mai importante investiţti din lumea de azi, expresie elocventa a vocaţiei pasnice, constructive a Romaniei socialiste, s-a făcut sub directa conducere şi permanenta indrumare a preşedintelui ţarii. Chiar de la inceput, la puţine zile dupa hotărtrea plenarei din 1973, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a analizat la fata locului, cu factorii de răspundere, principalele probleme privind infaptuirea măreţei construcţii dintre Dunăre şi mare. In continuare, de atunci şi pina astăzi, secretarul general al partidului a efectuat de-a lungul anilor numeroase vizite de lucru pe toate şantierele acestui important obiectiv, a străbătut în repetate rînduri traseul viitoarei magistrale, examinind pe teren mersul lucrărilor, în cadrul unor rodnice dialoguri de lucru cu constructorii şi soluţionind operativ cele mai stringente probleme legate de realizarea investiţiei la un inalt nivel de calitate şi eficienţă. Prezenţa sa insufleţitoare, capacitatea de a antrena toate energiile creatoare, preţioasele indicaţii au generat o puternică angajare revoluţionara, increderea în forţele proprii, mindria patriotica a constructorilor, a intregutui nostru popor faţă de realizarea acestei opere menite să străbată veacurile. O grandioasa construcţie pe măsura unei epoci de marete edificări.

santier-canal-dunare-marea-neagra

„Asa s-a construit cel de-al patrulea brat al Dunarii… Imaginea, surprinzind o faza de santier din zona centrala, sugereaza amploarea lucrarii, uriasele volume dislocate (echivalente cu 120 de piramide Keops !), precum si inaltul grad de mecanizare. Noul drum dintre fluviu si mare – un drum al eroismului cotidian, al raspunderii si abnegatiei munctioresti”

Care sînt raţiunile si avantajele Canalului Dunăre-Marea Neagră ?

1) Se asigură cea mai eficientă, cea mai rentabilă legătură cu mările si oceanele lumii. Se stie că in lumea de astăzi, confruntată cu problemele crizei energetice, transportul pe apa este cel mai avantajos. Dar pentru a deveni cu adevărat rentabilă, navigaţia maritimă presupune vase de mare tonaj, care necesită porturi moderne, de mare capacitate, situate, in general, la confluenţa oceanului sou a mării cu importante căi de navigaţe fluvială (confluenţe naturale sau canale). Un asemenea port pe litoralul românesc nu s-ar fi putut construi la Sulina din cauza importantului volum de aluviuni depuse anual de Dunăre. ln consecinţă, a devenit necesară realizarea celui de-al patrulea braţ al Dunării (Cernavoda – Agigea), care să racordeze marele fluviu european cu un port de mare capacitate, Constanţa-sud, unde pot acosta nave de foarte mare tonaj. Existenţa acestui important nod de circulaţie o mărfurilor, atît pentru ţara noastră, cit si pentru numeroase alte ţări, deschide perspectiva realizării unei mari magistrale navigabile europene care asigură legătura dintre Marea Nordului si Marea Neagră. Un simplu dar elocvent calcul de eficienţă : in timp ce pe calea ferată un cal-putere poate transporta o tonă de mărfuri, cu acelasi cal-putere pot fi transportate pe apă 5-6 tone.

2) Canalul Cernavodă—Constanţa-sud scurtează cu circa 400 de kilometri actualul traseu Cernavodă Golaţi — Tulcea — Sulina – Constanţa. Ceea ce inseamnă o apreciabilă reducere a timpului de transport si substanţiale economii de combustibil

3) Canalui sporeste eficienţa sistemului de irigatii existent in Dobrogea centrală.

4) Existenţa acestui avantajos mijloc de transport va conduce la dezvoltarea a numeroase unităţi economice şi la inflorirea aşezărilor situate in vecinătatea Canalului.

5) Se va imbunătăţi considerabil aprovizionarea cu apă industrială şi potabiiă a tuturor localităţilor din zonă.

Dar lista avantajelor, inclusiv pe planul dezvoltării unei game largi de activităţi, al valorificării forţei de muncă, este departe de a fi epuizată…

Lucrare de o deosebită complexitate, construcţia dintre fluviu şi mare cuprinde un ansamblu de obiective : CANALUL propriu-zis, care se desprinde din Dunăre in aval de marele pod de la Cernavodă, urmează valea Carasu pină la Basarabi, traversează in continuare platoul dobrogean pe la Cumpăna-Straja şi debusează in noul port Constanţa-sud. Lungimea magistralei : 64,2 kilometri. Lătimea şenalului navigabil : circa 90 de metri (ceea ce permite circulaţia pe două sensuri de navigaţie). Adincimea apei : 7 metri. Pe Canal vor naviga vase in convoi format dintr-un remorcher-impingător şi şase barje a cite 3 000 de tone fiecare. Vor putea naviga şi vase fluvio-maritime de 5 000 tone d.w. De retinut : magistrala dintre Dunăre şi mare se situează in cea mai inaltă clasă internaţională de canale interioare (clasa VI după normele C.E.E.—O.N.U.).

harta-canalul-dunare-marea-neagra

ECLUZELE, marile porţi ale complexului de navigaţie, asigură bieful unic dintre Cernavodă şi Agigea. La fiecare din aceste două extremităţi a!e Canalului se află două ecluze gemene prevăzute cu sasuri (camere de ecluzare) avînd 310 metri lungime şi 25 lătime, precum si cu porturi de aşteptare in amonte şi aval.

STATIA DE POMPARE, situată la kilometrul 4 pe canalul de derivaţie, are functia de a asigura nivelul constant in canal, in condiţiile cind nivelul Dunării scade sub cel al apei din magistrală. E o staţie complexă, cu un debit instalat de circa 200 metri cubi pe secundă, care furnizează apă pentru irigaţii, navigaţie şi diverse afimentări cu apă.

PORTURILE. De-a lungul Canalului vor funcţiona trei mari porturi fluviale, cu următoarele volume de trafic anual in perspectivă : Cernavodă — 7 milioane tone ; Medgidia — 11,5 milioane tone ; Basarabi 1 milion tone, precum şi circa 700 metri cheuri pentru reparaţii nave, Sint porturi industriale, comerciale şi pentru călători. La confluenţa dintre Dunăre şi mare se construieşte portul Constanţa-sud, „portul secolului XXI”, de trei ori mai mare decit actualul port Constanţa. Capabile să primească nave de pină la 150 000 t.d.w., danele sale vor permite transferul de mărfuri (incărcare sau descărcare) intre şlepurile fluviale şi navele maritime de mare tonaj.

PODURILE. Pentru a asigura legătura intre părţile de nord şi de sud ale Dobrogei, despărţite intre ele de Canal, s-au construit 7 poduri. La Cernavodă, un pod combinat, rutier şi de cale ferată (lungime 568 metri) ; la Medgidia, un pod rutier (688 metri) şi un altul de cale ferată (285 metri) ; la Nazarcea, pod de cale ferată (141 metri) peste viitorul canal Poarta Albă — Midia-Năvodari ; la Basarabi, pod rutier (224 metri) ; la Agigea, un pod rutier (269 metri) şi un altul de cale ferată (353 metri), O familie de poduri care se remarcă printr-o înaltă tehnicitate, prin noutatea şi performanţeie soluţiilor, prin eleganţa şi frumuseţea inscrierii in peisajul natural.

medgidia-canal-hidrocentrala-constanta-sud

„Canalul Dunare – Marea Neagra – o noua si impunatoare prezenta in peisajul romanesc. Iata-l aici traversind Medgidia, fiind la randul sau traversat cu eleganta de podul recent construit”, „Lucrari de o amploare fara precedent in hidrotehnica romaneasca dau contur noului port Constanta-sud, punctul terminus al Canalului Dunare – Marea Neagra. Constructia digului de nord al portului avanseaza spre largul marii”

Canalul Dunăre-Marea Neagră, capodoperă a hidrotehnicii româneşti, este cel mai impunător şantier din istoria ţării. O exprimă elocvent principalele lucrări şi volume de constructie:

Excavaţii : 300 MILIOANE METRI CUBI; Betoane : 3 500 000 METRI CUBI; Ziduri de sprijin : PESTE 40 KILOMETRI; Protecţii maluri : PESTE 7 MILIOANE METRI PĂTRAŢI; Tabliere metalice pentru poduri: 11 000 TONE; Echipamente hiciromecanice : 14 000 TONE

Strălucită confirmare a capacităţii şi inteligenţei româneşti, a forţei economiei noastre naţionole, măreaţa construcţiei este, practic, opera intregului nostru popor. Sute de intreprinderi şi şantiere din toată ţara au furnizat maşini şi utilaje de construcţle, materiale şi combustibili, echipamente şi aparatură. La realizarea proiectului au colaborat 39 institute de proiectare şi cercetare de specialitate, „vioara intii” fiind lnstitutul pentru proiectări transporturi auto, navale şi aeriene din Ministerut Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. In cadrul zecilor de unităţi şi şantiere coordonate de Centrala Canalului Dunăre—Marea Neagră şi-au dat măsura hărniciei, competenţei şi abnegaţiei lor muncitoreşti circa 30000 de constructori din peste 60 de meserii. O contribuţie deosebită, hotăritoare aparţine tineretului ţării militarii forţelor noostre armate şi brigadierii Şantierulut naţional al ţineretului, in munca şi viaţa cărora grandioasa construcţie reprezintă o autentică şcoală a educaţiei patriotice, revoluţionare, comuniste.

ecluza-agigea-canalul-dunare-marea-neagra

„Ecluza de la Agigea, una din cele doua monumentale ‘porti’ ale Canalului, fotografiata din elicopter (dinspre mare), in asteptarea apelor… In plan apropiat, noul pod de cale ferata pe linia Constanta-Mangalia ; in plan indepartat, noul pod rutier

‘Portile de Fier’ dintre fluviu si mare

„Oare ce sînt aceste gigantice construcţii?” — se intreabă surprinşi călătorii din trenurile spre şi dinspre litoralul vacanţei. Strinşi cu mic, cu mare la ferestrele vagoanelor, curioşi să vadă Canalul, ei descoperă la cele două extremităţi Dobrogei, la Cernavodă şi Agigea, o privelişte neaşteptată. Altcumva decit işi imaginaseră a fi „magistrala albastră” (in treacăt fie spus, la fel de nealbastră ca şi Dunărea albastră…). Aproape de ţărmul Dunării şi al mării, dintre straturile geologice adînc răscolite, irump masive zidiri de beton. Ca două falnice cetăţi. Privite insă ceva mai atent, după primul şoc vizual, ele se dovedesc a fi două porţi în calea apelor. Noile, urlaşele porţi dobrogene. Se inşeala cine isi reprezintă Canalul doar ca pe o arteră acvatică dintre fluviu si mare. Ansamblu de o vastă complexitate, el mai inseamnă ecluze, porturi, poduri şi atitea altele. In absenţa ecluzelor, piese vitale, ar fi de neconceput insăşi existenţa. Ele sint uriaşele sale porţi. Porţile de Fier. Nu, nu e o simplă metaforă printre altele posibile, deoarece : ecluzele care deschid şi inchid calea apelor sînt prevăzute, în sensui cel mai propriu, cu porţi de fier ; numeroşi constructori şi montori provin de pe şantierele Porţilor de Fier ; proiectanţii sint acelaşi care au realizat şi ecluzele de la Porţile de Fier ; viitorii operatori de ocluze şi dispeceri de navigaţie, care vor dirija circulatia pe Canal, si-au facut mina tot la Portile de Fier. Dobrogea işi are şi ea astăzi Portile de Fier.

Prin importanta, tehnicitatea şi proportille lor, aceste porti inăltate linga valurile Dunarii si ale Mării Negre şi care vor fi deschise curind navigatlei — se inscriu printre cele mai impunatoare constructii hidrotehnice realizate vreodată. La noi si in lume. Capabile deci să vor-bească lumii, in limbajui marilor performante, despre ceea ce ştiu şi pot sa faca astăzi românii.”

pod-agigea-canal

„Soseaua spre litoral trece deasupra magistralei de apa, pe acest pod de la Agigea – autentica emblema a unei epoci de inspirate si cutezatoare edificari”

[Transcriere articol din Almanah Scinteia 1984. Autor: V.Vantu]

Distribuie! Share on Facebook0Tweet about this on TwitterShare on Google+0Pin on Pinterest0Share on Tumblr0Share on StumbleUpon0Share on Reddit0Share on LinkedIn0Email this to someone

Comentarii

comments

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *