„Jocul si dezvoltarea armonioasa a copilului”

jocuri-copii-2

„Jocul dezvoltă cunoştinţele copilului, perfecţionează şi îmbogăţeşte vorbirea, vocabularul şi lărgeşte sfera intereselor. In joc copilul învaţă foarte multe dintre tehnicile de a intra în relaţie cu semenii de virsta lui, de a lua cunoştinţă cu diferite feluri de manifestare a personalităţii altora, de a se raporta în mod diferenţiat şi de a-şi nuanţa conduita în funcţie de diversitatea caracterială şi temperamentală a micilor parteneri. Jocul constituie, aşadar, un minunat prilej de dezvoltare a relaţiilor sociale ale copilului, de dezvoltare a sociabilităţil sale. Dacă am lua drept criteriu de clasificare scopurile pe care şi le propun jocurile gindite de cei mari, aşa-numitele jocuri programate pentru cei mici, am putea distinge jocuri orientate spre dezvoltarea aptitudinilor fizice, cum sînt jocurile sportive, după cum există jocuri care au ca scop dezvoltarea unor aptitudini intelectuale, cum sînt jocurile de memorizare, de intelegere şi rezolvare a unor probleme distractive, de perspicacitate şi de dezvoltare a experienţei de cunoaştere, a intereselor.

Este bine ca parinţii sa se intereseze şi să cunoască diferitele categoril de jocuri şi virtuţile lor formative, să caute antrenarea copilului în acele jocuri despre care consideră că îi pot suplini unele rămîneri în urmă, care îi pot dezvolta diversele laturi ale personalităţii sale sau ii pot trezi interesul, curiozitatea, ii pot dezvolta îndemînarea.

Pentru o primă orientare ne vom opri asupra cîtorva din jocurile existente în librării, jocuri care îşi propun să instruiaseă copilul, printr-o modalitate uşoară şi plăcută, familiarizindu-l cu noţiuni şi cunoştinţe din domenii care constituie în şcoală tematica unor discipline, cum sînt zoologia, botanica, geografia, istoria, matematica şi altele.

Unul dintre aceste jocuri „Dacii şi romanii” introduce copilul în lumea trecutului istoric al poporului nostru, îl familiarizează cu cunoştinţe privitoare la strămoşii acestuia, îi trezeşte interesul pentru cunoaşterea trecutului istoric al patriei. Conceput sub forma desfăşurăril unei bătălii între daci şi romani, intruchipaţi de cei doi parteneri de joc, jocul stimulează gîndirea jucătorilor, antrenindu-i în elaborarea unor „strategii” în vederea capturării oştenilor şi poziţillor duşmane. Instructiv şi antrenant, jocul captează interesul copiilor, amintind prin felul în care este conceput elementele într-o formă mult simplificată ale şahului sau „jocului de dame”.

jocuri-copii

Jocurile „Să ne orientăm pe hartă” sau „O călătorie pe hartă” contribuie la iniţierea sau dezvoltarea unor cunoştinţe din domeniul geografiei patriei, stimulează memoria şi solicită gîndirea, prin logica urmăririi sau alcătuirii unor itinerare, a alegerii mijloacelor de transport etc. Totodată, cele două jocuri iniţiază copiii în conduitele specifice şi necesare diverselor faze de desfăşurare ale unei călătorii. Din aceeaşi categorie face parte şi jocul „Roza vinturilor”, care imbină, cunoştinţe de orientare în spaţiu cu dezvoltarea sensibilitatii vizuale.

In scopul dezvoltării la copil a unor cunoştinţe de botanică şi zoologie a fost conceput tipul de jocuri care se bizuie pe principiile dominoului sau ale lotoului. Aşa sînt jocurile „Loto cu flori”, „Loto cu fructe”, „Domino cu fructe”, „Domino cu păsări şi animale de curte”, „Domino cu păsări şi animale sălbatice”. Famillarizind copilul cu flora şi fauna din ţara noastră, din alte ţări şi de pe alte continente, aceste jocuri au scopul să stimuleze şi să perfecţioneze operaţii specifice gindirii — cum sînt scrierea, categorisirea sau gruparea, urmărind simultan dezvoltarea gindirii analitice şi de sinteză. Uneori jocurile din această categorie slujesc şi iniţierii copilului în operaţiile de matematică simplă, cum sint operaţille de adunare sau cele de scadere. De exemplu, jocul „Loto cu fructe” reproduce fn cifre figurate pe spatele cartonaşelor din care este alcătuit, numărul de fructe reprezentate pe faţa cartonaşelor, astfel grupate încît ele sugerează in chipul cel mai simplu efectuarea operaţiilor amintite.

Un joc care işi propune dezvoltarea limbajului şi a unei gindiri prompte şi corecte este cel intitulat „Răspunde repede şi bine”. Solicitind partenerii să-şi pună intrebări individual sau în grup, el familiarizează copilul cu arta conversaţiei, cu forma conduitei sociale, a dialogului, urmărind dezvoltarea capacităţil de a formula fraze cu sens corect construite.

Jocul „Cine găseşte intii” ofera copilulul prilejul de a cunoaşte figurile geometrice de bază, intrucit acestea sînt colorate, au dimensiuni şi grosimi diferite, copilul este antrenat să facă clasificări de obiecte după un criteriu dat: culoare, forma, dimensiune etc. Prin regulile jocului, partenerii fac cunoştinţă cu valoarea unor însuşiri pe care le impune competiţia: corectitudinea operaţillor efectuate, promptitudinea in gîndire şi în acţiune, disciplinarea pornirilor spontane.

Există o categorie de jocuri, cum sint cele de manualitate sau de indeminare, care au ca scop disciplinarea conduitei de lucru, armonizarea unor scheme de acţiune în vederea executării unei activităţi cu scop, dezvoltarea răbdării şi a capacităţil de concentrare. Intrucît nu există activitate manuală care să se desfăşoare fără contribuţia gindirii, toate jocurile de acest fel contribuie deopotriva atît la perfecţionarea şi echilibrarea unor mişcări şi conduite, cît şi la stimularea unor însuşiri psiho-intelectuale şi caracteriale cum sint durata şi calitatea atenţiei, puterea de concentrare, stăpinirea de sine, perseverenţa. Jocurile „Am invăţat să cos” şi „Tesem frumos” se incadrează in joeurile de îndemînare. Ele dezvoltă in plus simţul culorilor, pe cel al ordinii şi al frumosului, puterea creativă şi imaginaţia, exprimate in diversitatea modelelor ţesute de copil din şille de hirtie colorată.

Am enumerat doar cîteva dintre jocurile concepute cu scopul expres de a apropia pe copil, prin mijlocirea unei activităţi care îi este specifică, activitatea de joc, de unele domenii ale realităţii, de a armoniza diferitele laturi ale personalităţil sale pe cale de desăvirşire. Toate jocurile prezente in librării contribuie incontestabll la infăptuirea dezideratului pedagogic de primă importanţă de a nu lăsa copilul fără actifitate. Prin intermediul jocului, activitate care contribuie prin toate laturile sale la menţinerea sănătăţil fizice şi sufleteşti a copilului, timpul liber devine izvorul făuririi unei conduite frumoase, a trăirii unor emoţii stenice, a sentimentelor de satisfacţie.”

[Articol transcris din Almanahul Revistei Sanatatea 1982. Autor: E.Plesa]