„1984. An Olimpic. La Los Angeles: a XIII-a Editie a Jocurilor Olimpice de Vara”

olimpiada-los-angeles-1984

„„Fie ca Jocurile Olimpice să constituie un izvor de bucurie si de bună întelegere între popoare! Fie ca flacăra olimpică să se transmită, de-a lungul vremii, spre binele omenirii, cu mereu mai mult entuziasm, loiaIitate şi fervoare !” (Din traditionala urare pe care o rosteşte preşedintele C.I.O. in cadrul ceremoniei de inchidere a fiecărei editii a J.O.)

Pentru curiozitatea dumneavoastră…

Cititorul, de orice vîrstă ar fi, are — desigur — o seamă de cunoştinţe despre întrecerile olimpice şi menirea lor nobilă. Pentru a-l ajuta să-şi fixeze ori să-şi completeze aceste cunoştinţe, inserăm in continuare cîteva amănunte de larg interes, pe cît posibil dintre cele care n-au fost cuprinse de ediţiile anterioare ale almanahului nostru.

Scurtă istorie. Prima menţiune scrisă care atestă existenta unor Jocuri Olimpice organizate datează din anul 776 î.e.n. ; pe o bucată de marmură s-a găsit săpat numele bucătarului Corebos din Elada, primul invingător în proba de „dromas” — cursă de viteză pe distanţa de un „stadiu” (192,27 m), adică pe o singură lungime a pistei stadionului. Lista invingătarilor olimpici antici continuă… timp de 12 veacuri ; ultimul invingător cunoscut este armeanul Varasdat — la pugilat (anul 385 e.n.). In anul 393 al erei noastre, împăratul Teodosiu emite un edict prin care Jocurile Olimpice (aflate în agonie cînd romanii le transformaseră in spectacole de circ) sînt suprimate ca fiind „păgine”. In toată perioada antică, Jocurile avuseseră o frecvenţă regulată (din patru în patru ani) întreruptă numai o singură dată, de către zănaticul împărat Nero. In anul 1896, din initiativa francezului Pierre de Coubertin, are loc Atena — prima editie modernă a Jocurillor 0limpice, care încep să fie nu doar o sărbătoare a unui singur popor, ci a sportivilor din întreaga lume. Ele nu mai celebrează moartea eroilor sub zidurile Troiei, ci cîntă viaţa cu bucuriile ei, pacea cu binefacerile ei.

Codul olimpic. Mişcarea olimpică are o constitutie proprie, stabilită încă de la începuturile ei moderne ; regulile stabilite initial se modifică foarte greu si foarte rar, numai în cazurile de rămînere flagrantă în urma timpului, Comitetul Olimpic International (C.I.O.) preferind adăugirile în locul schimbărilor structurale. Cîteva articole din acest ferm si conservatorist cod olimpic : „Jocurile Olimpice au loc din patru în patru ani. Ele reunesc, într-un concurs loial si impartial, pe sportivii amatori ai tuturor natiunilor. Nu este admisă, cu privire la o tară sau o persoană, nici o discriminare pe motive de rasă, de religie sau de politică (art. 1) ; „Jocurile sînt competitii între indivizi si nu între natiuni” (art. 7)., ceea ce inseamnă că toate clasamentele pe care presa din toate tările obisnuieste să le intocmească — pe medalii sau pe puncte sînt neoficiale, ele avînd numai rolul de a răspunde unei firesti si reale curiozităti a cititorilor ; „Nici o limită de vîrstă nu este stabilită pentru concurenti la Jocurile Olimpice” (art. 28) ; „Numărul concurentilor în probele individuale nu va putea fi mai mare de trei pentru fiecare tară” (art. 35).

jocuri-olimpice-sarajevo-1984

„Primul eveniment al anului olimpic 1984 se va consuma in Iugoslavia, la Sarajevo : intre 7 si 9 februarie vor avea loc aici Jocurile Olimpice de iarna”

Drapelul Jocurilor. A devenit cunoscut in toate colturile planetei : pe un fond alb, fără bordură, sint desenate în centru cinci cercuri inlăntuite, de culori diferite : albastru, galben, negru, verde, rosu. Acesta este modelul regulamentar pirezentat de baronul Pierre de Coubertin la Congresul Olimpic de la Paris, în 1914. Motivaţia initială a celor cinci culori a fost că fiecare ţară va putea găsi printre ele cel putin o culoare din propriul drapel national ; cum se întîmplă însă si în pictura modernă, ulterior au fost atribuite si alte semnificatii, la care autorul nu s-a gindit : asa este, de pildă, interpretarea — altfel destul de logică si în spiritul olimpic traditional — că cele cinci cercuri ar reprezenta culorile continentelor.

Deviza olimpică. Este „Citius — AItius — Fortius” si înseamnă : mai repede, mai sus, mai puternic (fizic si moral). Deviza a fost formulată prima dată de un prieten al lui Coubertin reverendul Didon — care a dedicat-o ca îndemn clubului de elevi al cărui animator era. Coubertin a făcut din aceste trei cuvinte latinesti deviza olimpismului modern.

Tări olimpice. 151 de state de pe toate continentele (din cele 158 înscrise la O.N.U.) au aderat la statutul C.I.O. si sînt recunoscute ca atare. Eroi olimpici. De-a lungul celor 88 de ani luminati de făclia olimpică modernă, mai multi învingători au strălucit prin perfor-mantele lor uimitoare, devenind cunoscuti recunoscuti eroi olimpici. Iată citiva : Nurmi (Finlanda) a cucerit în total 9 titluri olimpice la atletism masculin (1920 — 10 000 m, 10 km cros individual şi pe echipe : 1924 : 1 500 m şi 5 000 m, 3 000 m pe echipe, 10 km cros individual si pe echipe ; 1928: 10 000 m) ; Latînina (U.R.S.S.) – 9 medalii de aur la gimnastică feminină (1956 ; 1960 ; 1964) ; Ewry (S.U.A.) — 8 titluri la atletism masculin (1900 : inăltime, lungime, triplusalt fără elan ; 1904 : aceleasi probe ; 1908 : inăltime si lungime fără elan). Alti eroi olimpici si-au înscris numele cu litere de aur în cartea de legende a Jocurilor, fie pentru că au dominat cu personalitatea lor o editie sau alta, fie pentru că au săvirsit adevărate fapte eroice în focul intrecerilor : atletele Blankers-Koen (Olanda), Marita Koch (R.D. Germană) sau Wilma Rudolf (S.U.A.) ; Bikila Abebe (Etiopia), Vladimir Kut (U.R.S.S.), Jesse Owens (S.U.A.), Emil Zatopek (Cehoslovacia) ; înotătoarea Dawn Fraser (Australia) ; inotătorii John Weissmulller (celebrul interpret al Iui Tarzan) şi Dan Schollander (din S.U.A.) ; gimnastul Yukio Endo (Japonia) ; halterofilul Iuri Vlasov (U.R.S.S.) ; boxerii Laszlo Papp (Ungaria) şi Teofilo Stevenson (Cuba). Printre ei, printre acesti eroi ai Olimpiadelor moderne, se numără loc de frunte si citiva purtători ai culorilor sportive românesti : gimnasta Nadia Comăneci (eroina de la Montreal), atletele Iolanda Balas si Lia Manoliu, boxerul Nieolae Linca si canoistul Ivan Patzaichin. Performantele si faptele lor sînt binecunoscute de către orice iubitor al sportului, pentru a le mai repeta si cu acest prilej.

CELE 22 DE EDITII ANTERIOARE

  • I — ATENA, 1896 : 285 concurenţi, din 13 ţări
  • II — PARIS„ 1900 : 1 066 concurenti, din 20 de ţări
  • III — SAINT LOUIS, 1904 : 532 coneurenti, din 10 ţări
  • IV – LONDRA, 1908 : 2 079 concurenti, din 21 de ţări
  • V — STOCKHOLM, 1912 : 2 539 concurenţi, din 27 de ţări
  • VI — BERLIN, 1916 : ediţia nu s-a desfăsurat, din cauza războiului
  • VII – ANVERS, 1920 : 2 691 concurenţi, din 29 ţări
  • VIII — PARIS, 1924 : 3 092 concurenţi, din 44 de ţări. Romănia se clasează pe locul 29. (Prima medalie obtinută de sportul românesc, la prima sa participare olimpică : bronz la rugbi, disciplină sportivă care ulterior n-a mai făcut parte din programul olimpiadelor)
  • IX — AMSTERDAM, 1928 : 3 015 concurenţi, din 46 de ţări
  • X — LOS ANGELES, 1932 1 408 concurenţi, din 38 de ţări
  • Xl — BERLIN, 1936 : 4 069 concurenţi, din 49 de ţări. România, şi ea cu o delegatie mare, Iocul 27 (medalie de argint la călărie)
  • XII — TOKIO, HELSINKI, 1940 : ediţia nu s-a desfăşurat, din cauza războiului
  • XIII — LONDRA, 1944 : nici această ediţie nu s-a desfăşurat din aceeaşi cauză — războiul
  • XIV — LONDRA, 1948 : 4 468 concurenţi, din 59 de ţări
  • XV — HELSINKI, 1952 : 5 867 concurenţi, din 69 de ţări. Romănia pe locul 23, cu 4 medalii (1 aur + 1 argint + 2 bronz) ; prima medalie olimpică de aur pentru culorile româneşti — cucerită la tir, de losif Sîrbu
  • XVI — MELBOURNE, 1956 : 3 539 concurenţi, din 67 de ţări, România pe locul 11, cu 13 medalii (5+3+5)
  • XVII — ROMA, 1960 : 5 396 concurenţi, din 84 de ţări. România pe locul 10, cu 10 medalii (3+1+6)
  • XVIli — TOKIO, 1964 : 5 557 concurenţi, din 95 de ţări. Romănia pe locul 12, cu 12 medalii (2+4+6)
  • XIX — CIUDAD DE MEXICO, 1968 : 7 000 de concurenţi, din 103 ţări. România pe locul 13, cu 15 medalii (4+6+5)
  • XX — MUNCHEN, 1972 : 6 659 concurenţi, din 122 ţări. România pe locul 12, cu 16 medalii (3+6+7)
  • XXI — MONTREAL, 1976 4 915 concurenţi, din 88 ţări. Romănia pe locul 6, cu 27 de medalii (4+9+14)
  • XXII — MOSCOVA, 1980 . 5 928 concurenţi, din 81 ţări. România pe locul 6, cu 25 medalii (6+6+13)

Ediţia a XXIII-a — la Los Angeles

Oraşul-gazdă. Los Angeles ocupă o vastă zonă depresionară (cu o altitudine maximă de 84 m) în partea de sud-vest a S.U.A, pe paralela 34, în statul California, la tărmul Oceanului Pacific. Ţinutul respectiv a fost descoperit în secolul al XVII-lea de navigatorul spaniol Gaspar de Portola, dar oraşul a fost fondat abia în anul 1781 de 44 colonişti spanioli. Denumirea localitătii era : El Pueblo de Nuestra Senora la Reina de Los Angeles de Porziuncola (! !). Anexat de mexicani, apoi de americani, ţinutul cunoaşte o colonizare masivă după anul 1842, odată cu descoperirea minelor de aur din California de Nord. In prezent, Los Angeles are 3 milioane locuitori — oraşul propriu-zis ; 8 milioane — oraşul şi imprejurimile. Compoziţia etnică a locuitorilor este diversă : anglo-saxoni (49 la sută), hispanici (25 la sută), negri (16 la sută), asiatici (10 la sută). Los Angeles înseamnă nu numai orasul în sine, ci şi alte oraşe satelit (fiecare cu centrul său si cu suburbiile sale — în stil spaniol, englezesc, japonez sau chinezesc). Los Angeles este un centru al industriei (de petrol, de chimie, de construcţie a vapoarelor şi avioanclor), este şi un centru al finanţelor. Dar, mai ales, un centru ştiinţific şi cultural : trei universităţi şi două colegii tehnice, numeroase institute de cercetări (în petrol, astronomie), un centru de cercetări spaţiale (Pasadena), un mare număr de b-blioteci. Plus studiourile cinematografice Hollywood, Burbank, Culver City. Plus… „Disneyland”.

Conditiile climatice. Fiind o zonă subtropica’ă, verile sînt uscate şi călduroase. Soarele domină tot anul, iar diferentele de temperatură dintre zi sinoapte sînt nesesizabile. In schimb, datorită intinderii mari a oraşului (120 km pe direcţia nord-sud ; 110 km pe directia est-vest), se fac simţite diferente de temperatură si umiditate de la o zonă la alta. Clima (în general constantă, aproape că nu există anotimpuri) se aseamănă cu cea de la Nisa ori Atena, dar cu o umiditate mai redusă. In lunile iulie-august, temperatura medie este de circa 23 grade Celsius. In perioada destăşurării Jocurilor Olimpice de vară (28 iulie-12 august) s-au inregistrat următoarele temperaturi : 21-33 grade (In anul 1980), 19-29 grade (In 1981). In aceste luni se face simţit, mai mu decît în altele, smogul (aerul ceţos, poluat), care, se risipeste mai greu din pricina muntiilor inconjurători (masivele Santa Monica, San Gabriel, Santa Ana).

Stadionul de atletism. Intrecerile atletice (ca şi ceremoniile de deschidere şi inchidere) vor avea loc la „The Los Angeles Memorial Coliseum” — acelaşi stadion care a găzduit şi Jocurile Olimpice din anul 1932 (la Los Angeles desfăşurindu-se acum pentru a doua oară o Olimpiadă). Evident, stadionul şi instalaţiile sale au beneficiat între timp de importante modernizări ; o pistă sintetică nouă („Recaflex — S Polyurethane Elastomer System”) în arena principală şi alte şase piste din acelaşi material pe terenurile de antrenament ; instalaţii electronice de măsurare şi afişare ; tribune cu locuri pentru 92 516 spectatori (dintre care 18 587 sînt locuri acoperite).

„Lake Casitas”. Dintre bazele de concurs care vor găzdui această ediţie olimpică, un interes deosebit prezintă lacul Casitas. La obişnuitul concurs preolimpic, ce face o repetiţie generală cu un an înaintea fiecărei Olimpiade, a fost prezent şi un grup de sportivi români (canoistul Costică Olaru chiar a şi cîştigat probele de viteză pe 500 m şi 1 000 m, ca şi două echipaje de canotoare românce). La întoarcerea de la Los Angeles, sportivii români şi antrenorul Nicolae Navasart au descris lacul pe care vor concura şi oficial. „Lake Casitas” este un lac natural mare, situat într-o zonă plină de verdeaţă, chiar de-a lungul coastei Pacificului ; e despărtit de valurile oceanullui printr-un baraj înalt de 6 m ceea ce îi asigură o temperatură mai uşor respirabilă decît in oraşul Los Angeles aflat la circa 100 de ki-lometri. Este proprietate personală, constituind rezervorul de apă potabilă pentru oraşele Los Angeles şi Ventura de aceea apă lui este mereu curată şi limpede (la concursul preolimpic concurenţii au fost obligaţi să poarte mănuşi, pentru cazul cind ating apa cu mîinile). Organizatorii au inchiriat o parte a lacului pentru Olimpiadă. Condiţiile de concurs sînt in general bune. Necazuri face numai vîntul care dimineaţa e mai potolit, dar spre prinz şi după-amiaza se intensifică, de regulă, bătînd din lateral dreapta cu o viteză de 3-15 km pe oră ; pentru a-l evita, s-a hotărît ca întrecerile olimpice să înceapă dimineaţa la să se intrerupă pe la orele 10-10,30. In jurul pistei de concurs vor fi amenajate tribune pentru 10 000 .de spectatori.

Emblema Jocurilor. Este o „stea în miscare”, concepută si desenată de Robert Miles Runyan. Steaua este un simbol universal al celor mai inalte aspiratii ale omenirii.

Mascota oficială. Se numeşte „Sam, vulturul olimpic” ; vulturul este simbolul naţional al S.U.A. Creatorul acestei mascote : C. Robert Moore de la „Walt Disney Productions”.

Pictogramele. Incepînd cu Olimpiada de la Tokio (1964), ,pictogramele reprezentînd fiecare ramură sportivă olimpică sînt folosite pentru a înlesni inţelegerea programului de către cei ce nu cunosc decît limba maternă. Pictogramele spentru Los Angeles au fost desenate de Keith Bright.

Satul olimpic. Pentru prima dată, noţiunea de „sat olimpic” a fost folosită la Olimpiada din 1932 cind orasul-gazdă (tot Los Angeles) a construit pentru cazarea oaspeţilor un spaţiu separat, special amenajat. De data aceasta, sportivii si oficialii vor fi cazaţi nu într-un singur sat (nou), ci in trei sate amenajate în perimetrele căminelor studenţeşti de la Universitatea Californiei de Sud (7 530 locuri), Universitatea cafiforniană din Los Angeles (5 500 locuri) şi Universitatea californiană din Santa Barbara (1 200 locuri — numai pentru canotaj şi caiac-canoe, fiind situată mai aproape de „Lake Casitas” — ia 43 km). Satele se vor deschide la 14 iulie.

Ora „Los Angeles”. Intre Bucureşti şi oraşul care găzduieşte a XXIII-a Olimpiadă există o diferentă de unsprezece ore : cînd la noi este ora 12 acolo este ora 23; cînd la noi este ora 24 acolo este 11 dimineata.

Probele de concurs. Intrecerile olimpice se desfăşoară la 24 de ramuri sportive. După cum se ştie, în cadrul fiecărei ramuri sînt fixate mai muite probe. Anul 1984 va consemna şi 17 premiere în programul olimpic : la atletism heptatlon (care inlocuieste pentatlonul), 400 m garduri feminin, 3 000 m feminin, maraton feminin ; la box — categoria, supergrea ; la gimnastică — pe lîngă cele 8 probe masculine şi 7 feminine, s-a introdus gimnastica ritmică ; la nataţie. — 200 m mixt (masculin), ştafeta 4 X 100 m liber (masculin), 200 m mixt (feminin) şi inot sincronizat pe echipe ; la ciclism — o probă de cursă pe şosea (individual feminin) ; la tir — 3 probe noi ; la caiac — o probă ; la iahting — două probe.

NOI IN MAREA FAMILIE OLIMPICĂ. 125 de pentru România

Pină ocum, România a cucerit în total – la Jocurile Ofimpice de vară si de iarnă – 125 de medalii : 28 de aur + 37 argint + 60 bronz. Total Aur Argint Bronz

tricolori-fruntasi-olimpici

„Fosta si actuala detinatoare a recordului mondial la lungime: Vali Ionescu si Anisoara Cusmir”, „Stefan Rusu – campion olimpic 1980 (lupte greco-romane)”, „Costica Olaru – campion mondial la canoe”

OLIMPICII NOŞTRI DE AUR

  • IOSIF SIRBU — tir (armă libera, calibru redus, 40 de focuri culcat, 400 puncte – Helsinki, 1952).
  • LEON ROTTMAN dublu campion olimpic : canoe 1 000 m şi canoe 10 000 m (Melbourne, 1956)
  • SIMION ISMAILCIUC şi ALEXE DUMITRU -canoe dublu 1 000 m (Melbourne, 1956).
  • NICOLAE LINCA — box (categoria sernimijlocie, Melbourne, 1956).
  • ŞTEFAN PETRESCU — tir (pistol viteză, 587 puncte, Melbourne, 1956).
  • IOLANDA BALAŞ dublă campioanăolimpică la săritura in inălţime (Roma. 1960 ; Tokio, 1964).
  • ION DUMITRESCU – tir (talere, 192 – Roma, 1960).
  • DUMITRU PIRVULESCU – lupte greco-romane (categoria 52 kg – Roma, 1960).
  • MIHAELA PENEŞ – aruncarea suliţei (60,54 m – Tokio, 1964).
  • LIA MANOLIU aruncarea discului (58,23 m – Mexico, 1968).
  • VIORICA VISCOPOLEANU – săritura în lungime (6,82 m – Mexico, 1968). •
  • IVAN PATZAICHIN şi SERGHEI COVALIOV – canoe dublu 1 000 m (Mexico, 1968). •
  • IVAN PATZAICHIN – canoe 1 000 m (Munchen, 1972).
  • IVAN PATZAICHIN şi TOMA SIMIONOV – canoe dublu 1 000 m (Moscova, 1980). •
  • GHEORGHE BERCEANU – lupt greco-romane (categoria 46 kg Munchen, 1972)
  • NICOLAE MARTINESCU lupte greco-romane (categoria 100 kg – Munchen, 1972).
  • NADIA COMĂNECI – triplă campioană olimpică la gimnastică (individual compus, paralele inegale şi birnă – Montreal, 1976); dublă campioană olimpică (birnă şi sol – Moscova, 1980).
  • VASILE DIBA – caiac 500 m (Montreal, 1976).
  • SANDA TOMA – canotaj, schif simplu 1 000 m (Moscova, 1980).
  • ŞTEFAN RUSU – lupte greco-romane (categaria 68 kg Moscova, 1980).
  • CORNELIU ION – tir (pistol viteză – Moscova, 1980).

Aşa a fost la Moscova 1980

Clasamentul pe medalii

  1. U.R.S.S: 195 (80+69+46)
  2. R.D. Germana : 126 (47+37+42)
  3. Bulgaria: 41 (8+16+17)
  4. Ungaria: 32 (7+10+15)
  5. Polonia: 32 (3+14+15)
  6. ROMANIA: 25 (6+6+13)
  7. Marea Britanie: 21 (5+7+9)
  8. Cuba: 20 (8+7+5)
  9. Italia: 15 (8+3+4)
  10. Franta: 14 (6+5+3)

CLASAMENTUL PE PUNCTE

  1. U.R.S.S: 1221,5
  2. R. D. Germană: 824
  3. Bulgaria: 266
  4. Polonia: 241
  5. Ungaria: 223
  6. ROMÂNIA: 203
  7. Marea Britanie: 147
  8. Cuba: 142,5
  9. Cehoslovacia: 134
  10. Italia: 121
tricolori-fruntasi-olimpici-2

„Golgeterul ultimului campionat mondial de handbal: Vasile Stinga”, „Corneliu Ion – tintasul nostru campion olimpic la precedenta editie”

Cum va fi la Los Angeles 1984?

Tara noastră şi-a cîştigat dreptul să participe, şi va participa, la atletism, box, caiac-canoe. canotaj, gimnaştică, handbal, haltere, înot, judo, lupte (greco-romane şi libere), scrimă şi tir. Loturile respectivilor sportivi olimpici se pregătesc de multă vreme, ele fiind supuse în anul preolimpic 1983 unor verificări şi teste menite să evidenţieze concluzii şi învăţăminte pentru continua imbunătăţire a instruirii şi a potenţialului competitiv. Pentru Jocurile Olimpice 1984, mişcarea sportivă din noastră şi-a propus o reprezentare la nivelul prestigiului pe care şi l-a cîştigat în marea familie olimpică prin comportări frumos apreciate şi bilanturi din ce în ce mai bogate. Va fi, desigur, foarte greu în conditille in care plafonul performantelor s-a ridicat de la un an la altul, iar pentru Los Angeles se prelimină o concurentă pe cît de numeroasă, pe atit de strînsă. Dar, cunoscindu-i pe bravii sportivi români care la fiecare Olimpiadă au probat deopotrivă exceptionale calităti native, o pregătire fizico-tactică aproape de perfectiune şi o admirabilă dăruire pentru reprezentarea prestigioasă a culorilor sportive ale patriei credem în realizarea bilantului propus şi să facem cuvenitele urări de succes !”

[Articol transcris din Almanah Scinteia 1984. Autor: A.D.Neagu]

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *