Articole

„Bucuresti – o metropola pentru mileniul trei”

bucuresti-dambovita

„Bucureştiul ofera o particularitate cu totul rară în vastul peisaj al capitatelor lumii: a devenit punct turistic nu numai pentru oaspeti. ci şi pentru locuitorii sai. Innoirile sint atît de formidabile şi de rapide incit ii surprind si pe bucureşteni. Aţi observat cu cîtâ plăcere şi mîndrie îşi „viziteaza” ei oraşul, fascinaţi de edificiile şi transformările care-i schimbâ şi-i infrumuseţeaza. de la o zi ta alta, chipul? Pastrind şi ducind mai departe bogata tradiţie a arhitecturii româneşti, preluind ce este valoros şi ni se potriveşte din creaţia urbanistică a altor ţari, arhitecţil şi constructorii se întrec, uneori, pe ei înşişi. oferind oraşului de astazi şi de mîine o imagine de mare frumuseţe şi măreţie. Se petrece în jurul nostru un fapt uluitor: zilnic, peste o sută de familii se muta in case noi. Se construieşte intr-un ritm de 100 de
apartamente pe zi, unul dintre cele mai rapide ritmuri din lume. Blocurilor de locuit li se adauga noi artere de circulaţie, vaste spatii urbane. inzestrate cu numeroase obiective de invaţamint, cuttura, sanitare, comerciale, de transport.

blocuri-bucuresti

S-a construit, in anii socialismului, în Capitata, ca in întreaga ţara, enorm, dîndu-se în folosinţa aproape 700 000 de apartamente, peste 540 000 fiind ridicate in anii de după Congresul al IX-lea al partidului. Noul Bucureşti reprezintă ctitoria de prestigiu şi de mare stralucire a marelui ctitor al României socialiste moderne, tovaraşul Nicolae Ceausescu. Erou intre eroii neamului, conducatorul de geniu. care urcă, cu cutezanţă şi clarviziune, patria spre culmile civiilizaţiei socialiste şi comuniste. Cuprins intr-o grandioasa epopee constructiva, oraşul poarta, prin fiecare irnagine a sa, amprenta viziunii inovatoare a secretarului general al partidului. Au aparut şiraguri de cartiere noi, majoritatea ridicate in anii de glorioasa inalţare a ţării cu care se inscrie în istorie ,Epoca Nicolae Ceausescu”, adevarate orăşele in marele oraş, cum sînt cartierele Titan, Militari, Drumul Taberei, Pantelimon, Berceni, Crîngaşi, Calea Moşilor, Mârgeanului, Colentina, Vacareşti, Turda, Baneasa, Aviaţiei, Brîncoveanu. Mihai Bravu, Teiul Doamnei, Olteniţa, Ştefan cel Mare şi inca multe altele. S-a construit şi se construieşte in ritm vertiginos, în vasta activitate de înnoire fiind cuprinsă, acum, zona centrata a orasului, aceea care conturează imaginea de astazi şi de miine a marii metropole, o imagine ultramoderna, pe masura Capitalei şi a ţarii înseşi. Noul şi monumentalul Centru Civic al Capitalei, impreuna cu marele ansamblu ce se ridica intre Piata Unirii—Dudesti-Mihai Bravu reprezinta simbolul acestei grandori exprimata urbanistic si edilitar. Numai in perirnetrul dintre Piata Muncii – Posta Vitan—Splaiul Independentei se cladesc in 1988 peste 15 000 de apartamente, din cele aproape 45 000 cite se construiesc în întreaga Capitala. S-au deschis noi fronturi de lucru în toate cele patru puncte cardinale ale orasului, in preajma Lacuiui Dimbovita şi pe Uverturii–Dreptatii, pe Vacaresti, la Piata Lujerului şi Baneasa-Aviatiei, în multe alte locuri, urmînd ca şi in 1989 sa fie durate inca 40 000 de apar-tamente. Practic, nu exista zona a orasului în care sa nu fie stăpînă forfota constructorilor, Bucurestiul raminind un imens santier.

bucuresti-metrou

Zestrea marii metropole a fost şi este completata cu alte realizari de prestigiu, ctitorii reprezentative pentru prezentul şi viitorul patriei. Una dintre cele mai grandioase este metroul, magistrala subterana insumind, in prezent, aproape 50 de kilometri. A fost dată in exploatare si legatura cu Gara de Nord, in actualul cincinal traseul metroului urmind sa crească cu inca 25 km. Se desfasoara, din plin, lucrarile pe magistrala Gara de Nord-Dristor. Ampla opera edilitar-urbanistica a fost intbogatita, de asemenea, cu un sir de pasaje rutiere, care si-au cucerit farmecul lor in viata diurnă a orasului, printre ele amintind pasajele Lujerului. Unirii, Marasesti, Victoriei. S-au construit noi piete si complexe agroalimentare. cum sint Piata Unirii, Delfinului, 23 August, Aviatiei, Cotroceni, Floreasca. unitati moderne, care au facut sa sporeasca suprafaţa comerciala a Bucureştiului cu peste 14 000 m.p. Pina in 1990 urmeaza sa mai fie date in folosinţa bucureştenilor un numar impresionant de asemenea complexe in Piaţa Lujerului, Dudeşti—Vitan, Timpuri Noi—Vacaresti, Rahova, Chirigiu, Titan, Colentina. Chitila. Progresul—Berceni şi Electronicii. O parte dintre acestea se afla deja in construcţie. O alta emblema a noii deveniri a oraşului o reprezinta actualul chip al Dimboviţei. magistrala albastra care strabate, intr-o salbă de fermecatoare cascade Capitala, pe o distanţa de peste 10 kilometri. Epopeea ei işi are inceputul intr-o altă lucrare grandioasa: Lacul Dimboviţa, cea mai mare acumulare de apa intre salbele de lacuri ale Bucureştiul, inconjurat de blocuri şi de un imens parc. De aici, Dimboviţa coboara maiestuoasa, pe albia sa betonată, imbracind haina extraordinara a limpezimii în care se reflecta cerul, fascinindu-i pe privitori cu luciul sau de cleştar, cu corsetul de dantele forjate al cheiurilor, cu podurile sale zvelte, arcuite. Miracolul schimbarii la faţa a acestui riu, atît de cintat, s-a savirşit in numai doi ani, sub ochii miraţi ai bucureştenilor. Nu este, insa, greu de ghicit cit efort uman, cita inteligenţa tehnica si cit efort material sint inglobate intr-o lucrare de asemenea mareţie şi frumuseţe. ln prezent, o noua magistrala albastra, de proporţii şi mai grandioase, Canalul Bucureşti—Dunare. Işi contureaza, cu fiecare zi, tot mai pregnant albia şi cheiurile, şi porturile, urmind sa lege Capitala Romaniei socialiste cu celelalte porturi fluviale şi maritime ale lumii. Un vis vechi, acela de a face să lunece lin, spre oraşul din miezul cîmpiei, vapoarele este pe cale sa se implineasca, alaturindu-se atitor altor impunatoare ctitorii ale „Epocii Nicolae Ceauşescu”.

In tabloul imens ai devenirii necontenite a patriei, marile transformari şi prefaceri pe care le cunoaste Capitala reprezinta o chintesenţă de realitate romeneasţă, de sufiet romanesc. Bucureştiul a fost si ramine inima tarii, orasul de inima al tuturor romanilor, imaginea fanion a dezvoltarii, a tot ce a creat mai frumos şi mai mareţ acest popor, simbolul sugestiv şi de mare mindrie a ceea ce a ajuns sa fie astazi România socialista. Mii de constructori cladesc necontenit, cladesc capitala de astazi şi de miine a patriei. Crescind si implinindu-se odata cu ţara, Bucureştiul devine o mare metropola, ce se prezinta cu fruntea sus la întilnirea cu mileniul trei.”

bucuresti-almanah

[Articol transcris din Almanah Femeia’89. Autor: V.Tincu]