Articole

“Satul Romanesc intr-o etapa de mari transformari innoitoare”

satul-romanesc

“Poate că veşnicia s-a născut, aşa cum inaripat rostea poetul, la sat, dar el, satul, nu avea cum rămîne, o la fel. N-ar fi fost posibil şi numai din motivul simplu că satul este obligat să ţină pasul cu dezvoltarea ţarii, civilizaţia acesteia fiind sinteza vietii civilizate a localităţilor si oamenilor săi. Satul trăieşte, astăzi, clipa istorică a intoarcerii cu faţa spre viitor; un viitor care să-i păstreze, in structuri şi motive arhitecturale noi, într-o matcă spirituală nouă, tezaurele de frumuseţe şi specific naţional, dar să-i confere un confort, dacă nu identic, cît mai apropiat de cel urban. Fiindcă reconstrucţia satului românesc nu este şi nici nu poate fi interpretată ca un simplu act administrativ, de schimbare a domiciliului unor oameni dintr-un loc in altul, dintr-o casă in alta, ci este expresia unei opţiuni politice fundamentale a partidului nostru, a secretarului său general, tovaraşul Nicoiae Ceauşescu, optiune care prefigurează ridicarea satului la condiţiile de progres şi civilizaţie pe care le conferă locuitorilor săi oraşele tarii.

Traducerea in viaţă a orientărilor de mare importanţă şi complexitate formulate de tovarăsul Nicolae Ceauşescu in domeniul activităţii de sistematizare şi urbanizare constituie un factor hotăritor în inflorirea oraşelor şi satelor patriei noastre. Structura reţelei de localităţi s-a imbunătăţit, cu precădere in ultimii 20 de ani, ca urmare a ansamblului de măsuri adoptat privind sistematizarea teritoriului si localităţilor ţării, reorganizarea administrativ-teritorială din 1968 — crearea celor 40 de judeţe şi a municipiului Bucureşti conjugată cu ritmurile înalte de urbanizare din ultimele decenii, conducind la creşterea numărului oraşelor mari, cu peste 100 000 de Iocuitori, de la 13 in 1965 la 22 in prezent şi la distribuirea lor echilibrată în teritoriu. Avem astăzi 56 de municipii şi 181 de oraşe, adică un total de 237 de localităţi urbane, faţă de 183 cite erau în 1965.

satul-romanesc-2

Aşa cum a indicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, in momentul de faţă se desfăsoară din plin acţiunea de transformare a satului românesc, de creare a unor centre agroindustriale puternice, in jurul cărora să graviteze toate aşezările rurale ale patriei. Pină in anul 2000 trebuie incheiată, practic, organizarea modernă a acestora.

Modernizarea satelor trebuie inteleasa în contextul larg social al ţari în tendinţele pe care Ie promoveaza si in semnificaţiile pe care le are pe fondul progresului general al societaţii noastre. Desigur, principiile, criteriile şi normele de organizare şi redistribuire a localitaţilor sint diferenţiate în funcţie de zonele geografice şi regiunile caracteristice ale ţarii, urmarindu-se adoptarea unor soluţii realiste, care sa asigure traducerea în viaţa a orientarilor şi indicaţiilor tovaraşului Nicolae Ceauşescu. Criteriite ce urmeaza sa se aptice la reorganizarea comunelor se refera, in primul rind Ia existenţa unor posibilitaţi de dezvoltare economica şi sociala în perspectiva. Comunele de şes vor avea mai puţine sate componente, dar in zonele de deal numarul acestora poate fi de 4-5. În zonele de munte, orga-nizarea comunelor este abordata în mod diferenţiat, ţinindu-se seama de specificul activitaţilor economice respective. Numarul locuitorilor dintr-o comuna este prevazut a fi de cel puţin 5 000 la şes şi de minimum 2 000 in zonele de deal şi de .munte. Asa cum a subliniat tovarasul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitelor de lucru în Sectorul agricol Ilfov si in judetui Giurgiu, in centrele oraşenesti agroindustriale vor funcţiona importante industriale, unitaţi agricole puternice, vor fi dotate cu lacasuri de invaţamint, cultură, ocrotire a sanataţii.

arhitectura-comune-romania

Dar cum vor arata ele, satele-oraşe ale viitorului? Imaginea lor a inceput deja sa devina familiara celor care strabat ţara. O parte dintre ele vi le prezentam şi noi in fotoreportajul alaturat. Soluţiile urbanistice şi arhitecturale sint diferenţiate. Se construiesc case cu parter şi 2–3 etaje in centrele agroindustriale, dar şi casuţe cu parter si un singur etaj, in special in satele aparţinatoare. Unele au prevazute instalaţii de canalizare pentru apa curenta, electricitate şi chiar incalzire centrala, altele au fintini forate in curte, iar in apartamente sobe de teracota. Aceasta gradare sat-comuna-centru agroindustrial exprima în mod real necesitaţile, ca şi posibilitaţile de dezvoltare ale fiecarei localitaţi, prevazindu-se, în fiecare caz, instituţiile necesare, la dimensiunea si profilui adecvat. Centrele orasenesti agroindustriale vor avea, in afara şcolilor generale şi profesionale, licee de specialitate, care vor asigura invaţamantut de 12 ani, caminele culturaie isi vor desfasura activitatea ca centre de cultura si de creatie tehnica ale „Cintarii Romaniei”, vor fi construite spitale, dispunind de maternitati si farmacii, bai publice, brutării, piete agroindustriale, complexe sportive. Fiecare bloc si fiecare casuta au prevazute parcele pentru anexe gospodaresti, mai mici in centrele orasenesti si ceva mai mari in comune si sate, unde sint amenajate grajduri pentru vite, cotete pentru pasari, finare pentru furaje si altele.

Desigur, transformarea satelor nu se incheie odata cu mutarea taranitor in noile locuinte, ea constItuind un proces mult mai complex, aflat si el in continua perfectionare, insusi dialogul permanent al secretarului general al partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu, cu cetatenii, cu locuitorii satelor, cu specialistii, sugerează elocvent preocuparea de a se gasi rnereu solutii, tot mai originale si realiste, de urbanizare a localitatilor rurale, asa incit aceasta matrice civilizatoare noua sa fie cel putin la inaltimea infatisarii cu care ne incînta deja.

Satul românesc a pornit, decis, spre noul sau viitor. Un viitor pe masura tarii. O tara ridicată din temelii pe temeliile dragostei de tară.

blocuri-comune-romania

  • Progresele agriculturii noastre in anii “Epocii Nicolae Ceausescu” au la baza importantae investitii alocate de stat. Numai in anul 1987, fondurile de investitii pentru extinderea mecanizarii, chimizarii, irigatiilor si imbunatatirilor funciare au fost de 4 ori mai mari decit in intreaga perioada 1951-1965
  • In numai 44 de ani, dar mai ales incepind de la Congresul al IX-lea al partidului, productia de cereale a tarii noastre a inregistrat un salt semnificativ: de la 9 677 000 tone in 1962 (productia anului 1945 reprezentind cam o treime din cifra de mai sus) s-a ajuns la 31,7 milioane de tone in cursul anului trecut
  • Indeosebi după momentul crucial al dezvoltării noastre – Congresul al IX-lea al partidului s-au construit in mediul rural 2,2 milloane de locuinţe, numai pentru acest cincinal fiind planificate 100 000 de apartamente, incepind din anul 1886 se alocă sumele corespunzătoare pentru construirea anuală a cel puţin 20 000 de locuinţe in mediul rural.
  • Tot in domeniul social, pentru refacerea sănătaţii si capacităţii de muncă ale cooperatorilor, din fondurile cooperativelor agricole de producţle au fost construite, in ultimii ani, 12 complexe sanatoriale în cele mai importante staţiuni balneocilmaterice ale ţarii. In 1987, peste 42 000 de ţărani cooperatori au beneficiat de excelente conditii de tratament si odihnă.”

[Articol transcris din Almanah Femeia’89. Autor: S.Netcu]