„1983 a fost Anul Universiadei”

universiada-1983

„Intre 1 si 11 Iulie, la Edmonton (Canada) s-a desfasurat a XII-a editie a Jocurilor Mondiale Universitare de Vara

De la Bucureşti la Edmonton
Se ştie că, din doi în doi ani, cei mai talentaţi sportivi studenti din lumea întreagă se confruntă în cadrul Jocurilor Mondiale Universitare (cărora în mod curent şi, de fapt, impropriu li se spune „Universiade”). Intrecerile din arenele Universiadei se desfăşoară în cel mai autentic spirit olimpic, important fiind, într-adevăr, să alergi mai repede, să sari mai sus ori să fii mai puternic, dar şi mai important fiind să participi la această mare sărbătoare a studenţimii sportive. A XI-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare a avut loc în anul 1981 la Bucureşti : a fost vă mai amintiţi ? —un mare succes, atît din punct de vedere organizatoric, cît şi pe plan sportiv. A XII-a ediţie s-a desfăşurat intre 1 şi 11 iulie în Canada. la Edmenton. Au participat peste 4 000 de sportivi studenţi din 73 de tări, intre care si România. Reprezentantii noştri, in număr de 63, au luat startul in opt din cele zece discipline din programul Universiadei. In paralel, ei au contribuit activ şi la buna desfăşurare a programului de dincolo de arenă, organizat în mod obişnuit la aceste Jocuri : reuniuni, convorbiri, dezbateri în simpozioane etc. Spre exemplu, la Congresul de istorie a educaţiei fizice şi sportului, ca şi la Conferinta pentru studiul sportului universitar au prezentat lucrări — din ţara noastră o seamă de cadre didactice, tehnicieni, medici şi chiar doi sportivi: înotătoarea Carmen Bunaciu şi atletul Bedros Bedrosian. In privinţa întrecerilor sportive propriu-zise, tricolorii noştri studenţi s-au comportat pe linia frumoaselor tradiţii româneşti la Universiade, aflindu-se şi de data aceasta printre protagoniştii întrecerilor şi izbutind, în consecinţă, un bilanţ remarcabil : 27 de medalii (6 aur + 12 argint + 9 bronz). Să urmărim împreună desfăşurarea acestui prestigios bilanţ.

7 DISCIPLINE (DIN 8) PE PODIUM. Gimnastica (10 medalii : 2 aur + 4 argint + 4 bronz), atletismul (7 : 3 + 1 + 3), scrima (4: 1 + 3 + 0), inotuI (2 : de argint), tenisul (2 : de bronz), cielismui (1 : de argint) şi baschetul ferninin (1 : de argint) au fost disciplinele cu care au „urcat” pe podiumul Universiadei ’83. Sînt 7. Spuneam însă că studentii noştri sportivi au concurat în 8 discipline. Una singură deci n-a reuşit să fie prezentă pe podium. Este vorba de polo. Care n-a fost pe podium, dar a fost pe aproape. Echipa naţională studenţească a României s-a descurcat bine in grupa preliminară (14-6 cu Italia, 18-9 cu Japonia, 12-8 cu Brazilia şi 10-10 cu U.R.S.S. — echipă cu mulţi campioni mondiali în formaţie), a ciştigat această grupă, dar în turneul final a pierdut cu acelasi scor (10-11) partidele cu selecţionatele universitare ale Cubei şi S.U.A. Şi, astfel, po-loiştii noştri s-au clasat doar pe locul patru — în preajma podiumului.

CAMPIOANE NOI IN ARENELE GIMNASTICII. Ca de obicei, la Olimpiade şi Universiade, cele mai multe medalii ni le-a adus gimnastica. Dar nu cu marile ei stele, ci cu cîteva nume care erau mai puţin sonore peste hotare, chiar necunoscute. (Nadia Comăneci a participat la Universiada de la Edmonton nu în calitate de concurentă, ci de spectatoare invitată de onoare a Federaţiei Internaţionale a Sportului Universitar). In Canada, unele ţări au prezentat practic primele formaţii naţionale. Noi nu am mers însă cu nimeni din lotul naţional care se pregătea la Deva pentru „mondiale”. Este drept că am concurat cu Emilia Eberle si cu Rodica Dunca din „vechea gardă”, dar trebuie reţinut că nu ele au fost baza echipei : Emilia (clasată a doua cu medalie de argint la individual compus) a devenit indisponibilă pentru concursul pe aparate, iar Rodica Dunca nu a prea contat în lupta pentru medalii. Medalia de aur avea să o ia Liliana Bălan. Ea a avut o evoluţie senzaţională la sol, terminînd prima (cu note de 9,70 şi 9,90) şi întrecînd astfel partenere redutabile, ca sovieticele Iurcenko şi Veselova. De asemenea, o surpriză plăcut, a fost şi Mihaela Rîciu, care a adunat nu mai puţin de cinci medalii (argint la individual compus, la sol şi cu echipa ; bronz la paralele şi sărituri), performanţă care a avut un deosebit ecou internaţional, unică în cronica Universiadei ’83. Medalii a obţinut gimnastica şi în concursul masculin, tot cu nume noi : Levente Molnar cu aur la inele şi bronz la cal cu mînere, ca şi Vasile Pîntea (bronz la sărituri). Nume noi ? Au fost nume noi. Incepind cu Edmonton, ele sînt deja consacrate în lumea gimnasticii !

ATLETELE ŞI-AU ONORAT CARTEA DE VIZITA. Toate cele şapte medalii ale atletismului au fost aduse de fete. Băieţii, ca de obicei… Proba atletică cea mai aşteptată pentru delegaţia română a fost — uşor de bănuit — săritura in lungime. Vali Ionescu (după cum se ştie fostă recordmană mondială), trebuia să sară înaintea compatrioatei şi prietenei ei, Anisoara Cuşmir (actuala recordmană mondială), dar după sovietica Svetlana Zorina. Deci, tragerea la sorti fixase o ordine ce avantaja pe favorita nr. 1 care, sărind ultima, avea posibilitatea să controleze disputa. Era o vreme total nefavorabilă cu ploaie şi cu vînt în rafale ce-şi schimbau mereu direcţia. Din pricina vremii, toate cele trei protagoniste ratează prima săritură (depăşesc pragul). La săritura a doua, Zorina atinge 6,81 m, Vali ratează din nou, iar Anişoara… zboară la 7,06 m. Recordul ei mondial e 7,43, dar pe o vreme ca aceea nu se putea mai mult. Lui Vali parcă cineva i-a turnat plumb în pantofi şi abia reuşeşte 6,56 m în a patra încercare cu care se clasează. pe locul trei. Zorina rămîne pe poziţia a doua, iar Anişoara Cuşmir (deşi mai are încercări peste 7 m, dar depăşite) cucereşte, cum era normal, titlul de campioană mondială universitară. Celelalte două medalii cu strălucire de aur au fost cucerite de atlete care nu tre-ceau mari favorite. Maria Radu a făcut, la 3 000 m, o „cunsă fascinantă” (cum aprecia presa canadiană), reuşind pe ultima sută de metri să întreacă, într-un sprint debordant, pe sovieticele Sipatova şi Malihina, care pînă atunci conduseseră plutonul colaborînd tactic. La aruncarea discului, Florenta Crăciunescu s-a instalat în frunte de la prima aruncare, dar performanţa victoriei a obţinut-o abia în ultima : 64,56 m.

DOUA MOMENTE, ŞI MULTE ALTELE. Desigur, la o întrecere polisportivă de mare anvergură cum este Universiada, zilnic apar momente demne de consemnat si de retinut. Noi am retinut pentru almanah doar două, care ni s-au părut mai spectaculoase si mai concludente …Finala probei feminine de floretă. Printre cele opt finaliste se găsesc campioana olimpică Pascale Trinquet (Franta), fosta vicecampioană mondială Luan Jujie (China), Sparacciari şi Cicconetti (Italia), din echipa campioană mondială, şi două rornânce. Incepe întrecerea. Fetele noastre înving în serie. In semifinale, Elisabeta Guzganu „trage” cu Philion (Franta) : 8-2. In schimb, Rozalia Oros are ca adversară pe Trinquet… pe care o învinge surprinzător (8-5), furnizînd cea mai mare surpriză a concursului. Aşadar, în mod neaşteptat, o finală românească la floretă. Oros, extenuată după întîlnirea cu campioana olimpică, pierde cu 5-8 la Guzganu, care cucereşte aurul şi datorită faptului că prietena sa îi netezise drumul. …Velodromul „Argyn”. Se derulează proba ciclistă cu aditiune de puncte : 50 km (150 ture, cu sprint după 5 ture). Participă 25 de rutieri din 14 ţări. Incă de la început se desprind sovieticul Manakov Si românul Gheorghe Lăutaru. Dar în turul 63 Lăutaru „sparge” ; inlocuirea rotii îl costă pierderea avansului de 3 ture ce-1 avea. Porneşte cu plutonul şi reface avansul. Dar, în turul 100, Lăutaru este din nou ghinionist : angrenat intr-o busculadă, e nevoit să schimbe altă roată. Reface, revine iarăşi in frunte şi, In obţine o pe cît de muncită pe atît de binemeritată medalie de argint. Este prima medalie cucerită de ciclismul nostru intr-o competiţie mondială.

URMATOARELE UNIVERSIADE. Aşa a fost la ediţta a XII-a. Ediţia a XIII-a va avea loc, în anul 1985, în oraşul Kobe, din Japonia. Iar a XIV-a ediţie a Universiadei s-ar putea să se desfăşoare în Australia — la Brisbane (care şi-a depus candidatura Si are toate sansele de reuşită).

[Articol transcris din Almanah Scinteia 1984. Autor: Gh.Mitroi]

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *